Dupa aproape 3 ore de dezbateri, Parlamentul a modificat Codul Electoral al Republicii Moldova. Astfel, pragul de accedere in Legislativ pentru partidele politice a fost coborat de la 5 la 4 la suta. Totodata, a fost permisa constituirea blocurilor electorale.
Pentru a ajunge in Legislativ acestea vor trebui sa obtina 7% din voturile alegatorilor daca sunt constituite din 2 partide, si 9 la suta daca sunt formate din 3 sau mai multe formatiuni.
Pentru candidatii independenti pragul a ajuns de la 3% la 2%.
Totodata, deputatii au decis ca la alegeri sa fie deschise sectii de votare suplimentare in strainatate, in afara misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova. Votul de peste hotare se va desfasura o singura zi, la fel ca in tara, desi initial s-a propus ca alegerile sa aiba loc in 2 zile pentru ca sa reuseasca toti cetatenii moldoveni plecati in alte state sa ajunga la urne.
Legislatorii liberali au cerut ca fiecare candidat la functia de deputat sa cunoasca obligatoriu limba de stat. Propunerea a intampinat protestul democratilor si a fost votata doar de 25 de parlamentari liberali, liberal-democrati si cei doi de la Miscarea Actiunea Europeana.
“In Parlamentul francez se vorbeste franceza si nu araba”, a explicat deputatul PL, Ion Apostol.
“Constitutia permite cetatenilor de orice etnie sa candideze. Este treaba deputatilor si a alegatorilor lor in ce limba se inteleg. Teoretic, si un surdo-mut poate fi deputat”, a declarat presedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov.
“El cunoaste limba de stat, dar nu poate vorbi”, i-a replicat liderul PL, Mihai Ghimpu.
De asemenea, a fost schimbata modalitatea de calculare a mandatelor, unui deputat revenindu-i aproximativ 14 mii de voturi.
A fost modificata si modalitatea de alegere a membrilor Comisiei Electorale Centrale. Unul va fi desemnat de presedinte, iar ceilalti 8 de Parlament, cu respectarea reprezentarii proportionale a majoritatii si opozitiei.
Partidele care vor fi finantate din strainatea risca sa fie excluse din cursa, iar alegatorii care vor vota multiplu risca sa fie trasi la raspundere penala.
Vicepremierii si membrii din oficiu ai Guvernului vor trebui sa degreveze din functii pe durata campaniei electorale. Principalele 3 functii in stat - presedinte, premier si speaker, au statut special care nu permite suspendarea din proprie initiativa.
Totodata, referendumul constitutional va fi validat daca la urne vor iesi 1/3 din alegatorii inscrisi in liste si nu 60 la suta, asa cum prevede legislatia in vigoare. Constitutia va fi modificata in urma votului majoritatii celor care au participat la plebiscit, si nu a alegatorilor inscrisi pe liste, ca in prezent.
Deputatii de la Moldova Unita au fost impotriva acestei reglementari, motivand ca in acest fel modificarea Constitutiei va fi decisa nu de majoritatea populatie, dar numai de 16 la suta din cetateni.
In semn de protest, cei 4 deputati de la PMU nu au votat modificarea Codului Electoral. Totusi, Alianta pentru Integrare Europeana a reusit sa acumuleze numarul suficient de voturi, in sala fiind adus liberalul Ion Hadarca. Acesta inca nu si-a revenit dupa fractura la picior si a fost ajutat de un bodyguard sa ajunga la Parlament.
27.03.2010
Partidele politice, care nu au participat la două campanii electorale consecutiv, nu mai sunt ameninţate cu dizolvarea. Parlamentul a aprobat modificările la Legea cu privire la partidele politice, propuse de Ministerul Justiţiei.
Potrivit Ministerului Justiţiei, partidele nu pot fi obligate să participe la alegeri, deoarece aceasta contravine Constituţiei şi Convenţiei Europene cu privire la Drepturile Omului. Până acum, guvernul era obligat să ceară în instanţă dizolvarea formaţiunilor politice care nu au participat la alegeri de două ori.
La fel se proceda când voturile acumulate erau mai puţine decât numărul membrilor formaţiunii. În Moldova sunt 28 de partide, dintre care 15 nu au participat la alegerile de anul trecut şi riscau să fie lichidate.
